Emőke Kerekes' art project, My Land– Saját Föld (2021-2024), explores the evolution of the relationship to archaic land ownership in Eastern European societies. Emőke's work links historical and political changes in the region, such as collectivisation, land restitution and Romania's accession to the EU, with the metamorphosis of people's relationship to the landscape. His work reflects in a unique way on archaic relationships to land and the impact of the political and economic events that have influenced them. He does this while also referring back to the painterly, visual antecedents of landscape representation. Emőke Kerekes' work is personally motivated, revealing social and historical narratives approached from the perspectives of personal and collective memory. Photography, as a visual representation of social realities, is Emőke's way of understanding the complex relationships between past and present. Through years of research, interviews and the use of archival material, the artist constructs her work to enable viewers to reinterpret the dynamics of Eastern European history and society.

Multă vopsea și două decenii mai târziu, The Oilers (Saint & Omar) și Neon ies la lumină de NAG #18 cu o expoziție retrospectivă. Nu multă lume ajunge ușor în locuri precum cele în care aceștia și-au lăsat amprenta iar efemeritatea acestor manifestări artistice face ca arhivarea prin fotografie să fie esențială. Fie că vorbim de lucrări pe stradă, spații dezafectate, subterane și alte cotloane sau suprafețe mici, Saint, Omar și Neon s-au remarcat prin originalitatea și diversitate a stilurilor grafice. Deși au reușit să sensibilizeze privitorul și să genereze un proces inedit de gândire prin lucrările lor, cei trei au ezitat să expună în galerii și să intre oficial în circuitul artistic.

Expoziția „Femei din miezul nopții” reprezintă o reflecție asupra experienței feminine filtrată prin propria percepție, având că punct de plecare poezia cu același nume. Lucrările explorează simbolurile fundamentale ale feminității prin intermediul autoportretizarii. Folosind sticla ca material principal pe care sunt creeate picturile, estetica este îmbinată cu simbolismul, conturând astfel o narațiune vizuală ce subliniază complexitatea feminității, reflectând fragilitate, sensibilitate dar și duritate. Discursul curatorial inițiază un dialog asupra respingerii și pedepsirii ca reacție la incapacitatea de a gestiona comunicarea, sexualitatea și emoția. Blamează dinamica disfuncțională în care frustrarea și furia devin mecanisme de auto-sabotaj și apărare, promovează refuzul diminuării identității în căutarea acceptării și subliniază importanța afirmării autentice a adevărului personal.

The Archive of the coolest Brigade who rode the streets of Bucharest on a wooden board.

RETUȘ 3 – Intervenții în muzeu 

Cum se integrează muzeul în imaginarul colectiv? Ce ne spune trecutul atunci când păstrăm tăcerea asupra obiectelor sale și uităm creatorii lor? Cine decide ce merită arhivat, care relatări sunt valoroase și cât timp se păstrează? Și ce presupune experiența unei expoziții care să-și continue efectul în viața noastră de zi cu zi?

Odată conceput ca un tezaur atemporal al obiectelor și al istoriilor, muzeul se redefinește astăzi tot mai mult ca spațiu al dialogului, reflecției și al comunității. Pornind de la această viziune, proiectul RETUȘ 3 propune o reimaginare a rolului muzeului prin prisma practicilor critice ale artei contemporane și ale educației incluzive. 

În cadrul proiectului inițiat de B5 Studio, în colaborare cu Muzeul Județean Mureș, unsprezece artiști contemporani creează intervenții site-specific care interoghează percepțiile despre colecții, patrimoniu și rolul muzeului în societate. Sprijinit de Centrul de Documentare și Cercetare Colectivă înființat în B5 Studio și dedicat oferirii de resurse artiștilor și publicului, spațiul muzeal devine un cadru de reflecție asupra întâlnirilor și practicilor care susțin instituția, precum și asupra relațiilor sale cu publicul.

Ca parte a NAG 2025, RETUȘ 3 debutează vineri cu o prezentare de carte în Sala Mică a Palatului Culturii și o expoziție la B5 Studio, urmată sâmbătă de un tur ghidat al intervențiilor în spațiile Muzeului Județean Mureș, împreună cu artiștii și echipa curatorială.

Artiști invitați sunt: Lődi Virág (Budapest), Juhász Nóra (Budapest), Alexandra Mereuți & Sebastian Danciu (Cluj-Napoca), Kispál Ágnes-Evelin & Kispál Attila (Sfântu Gheorghe), Răzvan Anton (Cluj-Napoca), Mihai Iepure-Górski (Cluj-Napoca), Miklósi Dénes (Odorheiu Secuiesc), Miklós Szilárd (Tușnad), and Bartha József (Târgu Mureș).

..............

RETUS 3 – Múzeumi beavatkozások

Hogyan illeszkedik a múzeum a közösségi képzeletbe? Mit árul el a múlt amikor elhallgatjuk a tárgyait és elfelejtjük alkotóit? Kinek a joga mérlegelni, mit archiválunk, mely történetek értékesek, és meddig élnek? És mit jelent egy kiállítás élménye, amely kihat mindennapi életünkre?

Az egykor időtlen tárgyak és történetek tárházaként elképzelt múzeum ma egyre inkább a dialógus, reflexió és a közösség terepeként definiálódik újra. Erre a változásra épít a B5 Stúdió és a Maros Megyei Múzeum együttműködésében megvalósuló RETUS 3 projekt, amely a múzeum szerepének újragondolását tűzi ki célul a kortárs művészet kritikai gyakorlatai és az inkluzív oktatás révén.

A projekt keretében meghívott tizenegy kortárs művész helyspecifikus beavatkozásokkal vizsgálja a gyűjteményekhez fűződő viszonyunkat, az örökség konstrukcióit és jelentéstartalmát, és a múzeum társadalmi szerepét. Ezt támogatja a B5 Stúdióban megalakult Dokumentációs és Kollektív Kutatási Központ, amely erőforrásokat biztosít művészeknek és közönségnek egyaránt. Itt a múzeum olyan tapasztalati térként nyílik meg, amely az intézményt és kapcsolatrendszerét fenntartó találkozások és muzeumi gyakorlatok reflektálására ösztönöz.

A NAG 2025 keretében a RETUS 3 pénteken egy könyvbemutatóval indul a Kultúrpalota Kistermében majd egy kiállítással a B5 Stúdióban, szombaton pedig a művészekkel és a kurátori csapattal közösen vezetett túra mutatja be a beavatkozásokat a Maros Megyei Múzeum tereiben.

A meghívott művészek: Lődi Virág (Budapest), Juhász Nóra (Budapest), Alexandra Mereuți & Sebastian Danciu (Cluj-Napoca), Kispál Ágnes-Evelin & Kispál Attila (Sfântu Gheorghe), Răzvan Anton (Cluj-Napoca), Mihai Iepure-Górski (Cluj-Napoca), Miklósi Dénes (Odorheiu Secuiesc), Miklós Szilárd (Tușnad), and Bartha József (Târgu Mureș).

Expoziție personală, o selecție dintre lucrările din 2020-2025, cu focus pe seria cea mai recentă "New chaos".

24 Hour Party People este expoziția focus din cadrul Nopții Albe a Galeriilor în București, ajunsă la ediția cu numărul 19. Proiectul scanează intervalul de timp 2000 - 2020 așa cum a fost el înregistrat, digital sau pe film, de către un grup de oameni care pot fi identificați cu ceea ce am numi azi proto-hipsteri, iar la acea vreme (one of) the coolest people in town. Fete și băieți, cu aparatele foto mereu la îndemână, toate / toți având aceeași voracitate, energie și disponibilitate a vârstei de 20+ ani pentru a trăi și înregistra zi și noapte orașul despre care Vlad zicea we all loved to hate. Oare chiar iubeam să îl urâm? Bukresh, platforma 2020.ro, feeder.ro, freshgoodminimal, revista Omagiu, festivalul Rokolectiv, Ota, club WEB, Control sau Martin, multe multe multe nume de locuri, bloguri, pagini web și conjuncturi una mai specială ca cealaltă, au fost create, descoperite și trăite în Micul Paris transformat în Micul Berlin de către această comunitate neomogenă, care în prezent este încă vie și împrăștiată în cele mai neașteptate zone ale societății. 24 Hour Party People nu invită la răsfoirea nostalgică a unui album de amintiri, ci este un exercițiu vizual care să ne reamintească tuturor că vremurile bune trec, dar și cele rele. Cele mai groaznice vremuri ca și cele bune, trec întotdeauna. Schimbarea este tragedia noastră dar este totodată și speranța noastră. Este o formă alternativă de reenactment a unor momente trăite, când ziua și noaptea erau un loop etern de evenimente, când nu eram singuri niciodată. Oare exista nostalgie în acest tip de revizitare a hardurilor care posibil nu vor mai funcționa la următoarea activare sau scanarea unor filme care au început să își piardă din strălucirea culorilor? În discuțiile avute acum cu o parte din fetele de-atunci, prezente și în fotografiile expuse, a circulat ideea ca această expoziție să se numească COLAGEN. Acest cuvânt magic care exprima atât de bine ceea ce (evident) remarcasem cu toții: OMG cât de tineri eram! Să fie vârsta singurul trigger care să ne imprime această nostalgie?