Proiectul isi propune sa evidențieze, cu ajutorul celor trei artiști, prezenți în spațiul alternativ ”Cer Deschis” Anca Stătică, Roxana Ionescu, Cezar Stanciu, esența procesului conceptual in trei forme diferite de abordare: cel al materialității al tridimensionalului în arta contemporană, al interdisciplinaritatii- Artiștii ale căror creații s-au dezvoltat în mare parte în Cluj Napoca vor fi prezenți în Sibiu alături de lucrările lor. Instalația de artă ”Sculpture for the mind” al Roxanei Ionescu vine cu intenția declarată de a ne redirecționa valoarea și atenția noastră către procesele ce aduc starea de bine (sănătate) mentală și emoțională. Folosind metafora modelajului în lut, Instalația ”Sulpture for the mind a parcurs deja 3 dezvoltări complete de conținut vizual. In prezenta instalație Sculpture for the mind no.4 potențialul modelajului este reevaluat de artistă devenind lucrarea în sine.  Roxana Ionescu ne invită să devenim parte din lucrarea ei activând cu ajutorul imaginației proprii, metafora concret propusă, realizâd astfel în mod particular,în presiunea de modelare*, tiparul de gestionare mentală a unui gînd sau a unei emoții, a unei acțiunu etc *Procesul de modelare ce se întâmplă în fiecare clipă, deși clipele sunt efemere, este realizat prin intervenții interdisciplinare( litere, cuvinte) care se alătură materialului folosit in primele 2 serii ale lucrării „Sculpture for the mind” Despre efemer vorbește și nisipul un element de bază al instalației ”Traces” al artistei Anca Stătică, ”La fel cum urmele de dans nu lasă o consistenta fizica, fiecare “miscare” a noastra aici pe pamant creeaza o atmosfera, și lasă o urmă imaterială, imprimată în memoria noastra. La fel cum lucrările sunt conturate și puse in evidenta de lumina, si mișcarile noastre sunt stocate și evidentiate de de o sursa care transcede materialul. ” Efemerul este surprins pe panourile lucrate de Cezar Stanciu prin spontaneetatea urmelor lasate in construcțiile anstracte de tușe. In cuvintele lui Cezar Stanciu descrie: ”Raportându-mă la portret doar ca proporție, abstractizând zone, lăsând accidente să se întâmple, folosind tuşe groase/subțiri, consistente/fluide, invit privitorul să traducă povestea ascunsă a fizionomiei portretului, lăsând intuiția să își servească rolul..”