În expoziția de față, Sever Petrovici-Popescu explorează conceptul de „arheologie a memoriei” prin intermediul fotosculpturilor sale, documentând astfel o lume dispărută, în care mărturiile rămase sunt rare și adesea intangibile. Legat de motivația din spatele cercetării sale, artistul povestește în cadrul unui interviu pentru platforma artevezi.com: „Lipsa unei educații formale despre perioada comunistă este ceea ce m-a făcut să încep acest proiect. Am vrut să atrag atenția celor de o generație cu mine asupra lucrurilor pe care eu le-am aflat mai mult sau mai puțin întâmplător. Cred că aceste episoade din istoria noastră ar trebui să fie niște referințe comune, repere pe care să le avem cu toții astfel încât să putem discuta. Pentru mine în acest caz, arta e un mod de a transmite mai departe o informație, o atitudine raportată la un anumit subiect sau măcar începutul unei idei.” Astfel, vedem cum artistul utilizează mijloace creative pentru a ilustra și a readuce în atenția publicului un episod dureros din istoria recentă. În perioada regimului comunist din România, deportarea a fost o măsură represivă menită să îi izoleze și marginalizeze pe cei considerați „dușmani ai poporului”. În urma acțiunii de dislocare din 18 iunie 1951, aproximativ 44.000 de persoane au fost forțate să-și părăsească locuințele sub amenințarea armei și să-și stabilească domiciliul în Câmpia Bărăganului, formând comunități noi, cu resurse extrem de limitate. De-a lungul timpului, cele 18 sate astfel create au fost abandonate, rămânând astăzi doar câteva case în localitățile Dâlga Nouă, Rubla și Fundata. Proiectul a fost deja expus la Memorialul Revoluției din 1989 din Timișoara, Muzeul Municipal Călărași și la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București și este însoțit de un catalog cu texte critice și reproduceri ale lucrărilor. Expoziția „Miopie Istorică” realizată de Sever Petrovici-Popescu și curatoriată de Ioana Marinescu este un proiect muzeal itinerant, produs de Muzeul Ororilor Comunismului în România. Având ca punct de plecare Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București (unde 1500 de vizitatori au trecut pragul expoziției), a fost apoi prezentat la Muzeul Municipal Călărași (1000 de vizitatori) și Memorialul Revoluției din 1989 din Timișoara (2100 de persoane).